Pot ateii fi parinti?

…se intreaba Time Magazine, dupa ce un judecator american a respins cererea unui cuplu de atei a a infia un (al doilea) copil.

In an extraordinary decision, Judge Camarata denied the Burkes’ right to the child because of their lack of belief in a Supreme Being. Despite the Burkes’ “high moral and ethical standards,” he said, the New Jersey state constitution declares that “no person shall be deprived of the inestimable privilege of worshiping Almighty God in a manner agreeable to the dictates of his own conscience.” Despite Eleanor Katherine’s tender years, he continued, “the child should have the freedom to worship as she sees fit, and not be influenced by prospective parents who do not believe in a Supreme Being.”

Conform acestei logici:
1. Ateii nu ar trebuie sa fie lasati sa faca – nu doar sa adopte – copii.
2. Orice parinte religios ar incalca dreptul copiilor sai de a adora zeitatea oricarei alte religii grupari religioase. Deci
2b. Orice parinte religios nu ar trebui lasat sa faca copii. Deci
2c. Nici un parinte nu ar trebui sa fie lasat sa faca copii.

Alternativ, parintii ar putea sa fie lasati sa procreeze, dar nu sa isi si creasca copiii.

Tir la adresa BOR in EvZ

Articolul despre teologie si biserica in Romania face parte, de fapt, dintr-o serie mai lunga despre biserica si politica (in aceeasi tara) a Evenimentului.

Seria incepe cu legaturile financiare…

Zecile de milioane de euro date pentru construcţiile de biserici şi alte zeci de milioane care se duc pe salariile clericilor au atins anul acesta un vârf istoric, depăşind o sută de milioane de euro. [...] Factorul de echilibru a depăşit în timp aşteptările societăţii şi a cunoscut o expansiune fără precedent în istorie. În ultimii 20 de ani au fost înălţate peste 4.000 de locaşe de cult, 3.000 dintre ele fiind ortodoxe. [...] Sumele alocate cultelor, de la bugetul naţional, au crescut şi ele corespunzător, de la 3 milioane de dolari anual până în 1998, la 10 milioane de dolari în 1999, 40 de milioane de euro în 2007, 100 de milioane de euro în 2008. [...]

Preoţii consideră însă că extinderea nu e suficientă şi că prezenţa unei biserici e necesară chiar acolo unde comunitatea nu o doreşte, pentru că asta înseamnă că acei oameni s-au îndepărtat de Dumnezeu. Iar o astfel de dispută se desfăsoară chiar acum undeva în sectorul 3, unde o comunitate de 500 de oameni se judecă cu primăria pentru că a permis construirea unei biserici în coasta blocurilor, pe unicul spaţiu verde care le rămăsese oamenilor în cartier.

[...] obţinerea cifrelor oficiale privind finanţarea cultelor a fost dificilă, la fel şi motivarea acestora, pentru că, aparent, funcţionarilor publici le e mai frică de “Doamne Doamne”, decât de legea liberului acces la informaţii.

Apoi un text despre construirea de biserici in spatii publice…

“Suntem revoltaţi pentru că primăria a amenajat acest parc, a cheltuit bani de la buget ca să facă această investiţie, şi acum vrea s-o strice. Nu vă daţi seama ce important e acest părculeţ pentru noi. Aici vin oameni cu copii din zone îndepărtate. Nu prea mai există spaţii verzi în zona asta plină de blocuri. Unde vor să mai respire şi copiii noştri, unde vrea biserica să-i mai crească enoriaşii dacă le distruge şi ultima bucată de verdeaţă?”, se revoltă Elena Ciurea, venită cu cei doi copii în părculeţul din faţa blocului.

-vs-

“Acolo erau garaje. Când le-am demolat, aceiaşi locatari din zonă m-au înjurat şi ameninţat. Acum se revoltă că luăm 350 de mp dintr-un parc de 11.000 de mp pentru construcţia unei biserici, un lăcaş care va rezista o sută de ani, nu cât blocurile alea”, e de părere arhitectul şef al sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu.

El se mândreşte şi că în cei 12 ani de când ocupă această funcţie a autorizat 18 biserici în sector, din cele 42 câte există azi. [...] Pe o poziţie similară stă şi consilerul Visarion Alexa, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care crede că opoziţia celor câţiva oameni din zonă se datorează de fapt credinţei acestora într-o religie diferită: “Nu ştim ce convingere religioasă au cei care nu doresc biserica, dar atunci când semnează pentru asta ar trebui să-şi declare şi apartenenţa religioasă”.

Si tot despre acelasi subiect…

Preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, susţine că după 1990 s-au ctitorit peste 2.000 de biserici în România, dar spune că nu există nişte criterii exacte pentru amplasarea bisericilor la un anumit număr de locuitori.

Pe principiul “S-a simţit nevoia de către credincioşi” Bucureştiul s-a îmbogăţit cu peste 150 de biserici numai în ultimii 20 de ani, ajungând azi să aibă peste 300. Părintele Stoica, însă, consideră că tot nu sunt suficiente.

Secretariatului de Stat pentru Culte, instituţia prin care se derulează toate fondurile bugetare alocate bisericilor, susţine că nu ştie câte biserici există în România, pe motiv că „unele culte nu ne comunică numărul bisericilor lor”. [...] Conform datelor furnizate cu greu de Secretariatul de Stat pentru Culte, banii alocaţi de la buget pentru finanţarea cultelor au cunoscut următoarea dinamică: în 2006 – 182.603.935 lei, în 2007- 318.953.735 lei, în 2008-463.242.527 lei şi în 2009 – 385.642.000 lei.

În total pe ultimii patru ani cultele au beneficiat numai din bugetul Ministerului Culturii de peste 337 de milioane de euro, sume care au reprezentat anual cam 40% din totalul bugetului culturii.

Secretariatul pentru culte explică şi pe ce s-au dus banii: „bugetul pentru domeniul culte este alcătuit din: sprijin financiar pentru salarizarea personalului clerical, sprijin financiar pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult, contribuţii pentru personalul din învăţământul teologic neintegrat în învăţământul public, sprijin financiar pentru schitul românesc «Prodromu» de la Muntele Athos (începând cu anul 2007 se alocă suma de 250.000 euro anual), sprijin financiar pentru comunităţile religioase din diaspora ( de la 1 iulie 2008 suma a fost majorată de la 60.000 euro/lunar la 200.000 euro lunar)”. [...]

Paleologu a declarat atunci că ar fi de dorit să facem o dezbatere publică să vedem „de câte biserici mai avem nevoie”, însă după aceea s-a aşternut tăcerea şi peste dezbaterea dorită de ministru, şi peste banii alocati pentru biserici.

Deşi am încercat în repetate rânduri să obţinem un punct de vedere al ministrului pe această temă, ne-am lovit de o tăcere pastorală atât a ministrului, cât şi a numeroşilor săi consilieri.

Si despre cruci in spatiul public…

biserica are şi câteva firme agreate deopotrivă şi de politicieni, cu care construieşte. Una dintre acestea fiind Aedificia Carpaţi, care a construit, numai în Bucureşti, biserica din incinta Politehnicii Bucureşti, biserica din curtea Palatului Cotroceni, şi a avut parte de un contract de un milion de euro în 2004, prin încredinţare directă, pentru dezafectarea Mausoleului din Parcul Carol, când se preconiza că acolo se va înălţa Catedrala Mântuirii Neamului.

Teologie, biserica si stat in Romania

Evenimentul zilei a publicat, recent, doua articole despre starea teologiei din Romania. Textele se bazeaza, in parte, pe un raport elaborat de Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta, raport care urmeaza sa fie lansat in saptamanile urmatoare.

Nu am pus mana pe versiunea tiparita a ziarului, dar ceea ce pare a fi un articol separat (semnat de aceeasi autoare) este de fapt un extras mot-a-mot din raportul sus numit. O singura observatie – institutul teologic catolic de grad universitar din perioada comunista nu se afla la Iasi (cum eronat afirma un draft al raportului SLC), ci la Alba Iulia (dupa cum indica raportul final). BTW, raportul poate fi citit in intregime in Noua Revista de Drepturile Omului (3/2009) si, in curand, in versiune prescurtata, in noul numar al revistei aLtitudini.

Iata si cateva fragmente din celalalt text:

În facultăţile de teologie din toată ţara îşi aşteaptă, an de an, rândul la o parohie sau un loc pe piaţa muncii religioase 10.000 de studenţi, de zece ori mai mulţi decât în 1989. Cei mai mulţi dintre ei nu au suficient …har ca să obţină o parohie, aşa că devin profesori de religie sau de alte materii în învăţământul românesc, alţii intră pe piaţa muncii practicând diverse alte meserii.

Aproape toţi, însă păstrează în geantă gândul la patrafirul de preot, aşa că, cel puţin în primii ani în câmpul muncii încearcă să strângă bani pentru “cumpărarea” unei parohii.

În ciuda declaraţiei de delimitare a părintelui Constantin Stoica – “Biserica nu e obligată să le ofere loc de muncă la toţi absolvenţii” – o cifră de şcolarizare atât de mare în domeniul teologic nu poate decât să pună presiune pe biserică, pentru construirea a cât mai multe locaşe de cult, şi să genereze corupţie în sânul acesteia.

Pe de altă parte, BOR este cea care aprobă, an de an, cifra de şcolarizare la nivel de ţară, conform unei legii din 1998. Aceasta prevede o dublă subordonare a facultăţilor de teologie, faţă de stat şi faţă de BOR, şi că fiecare universitate trebuie să stabilească de comun acord cu Patriarhia cifra de şcolarizare la teologie.

De asemenea BOR îsi dă binecuvântarea şi pentru numirea conducerilor facultăţilor teologice, în afara acestei aprobări sacre nefiind posibilă accederea în ierarhia instituţiilor de învăţământ.

Acest lucru e infirmat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, dar confirmat de un secretar de stat din cadrul Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) care a dorit, ca şi alţi oficiali cu care am discutat pe acest subiect, să rămână anonim, ca sa nu aibă probleme: “Biserica a insistat an de an, în ultimii 10-15 ani, să crească cifra de şcolarizare. Interesul BOR s-a îndreptat în ultimii ani către diferite specializări, inventând tot felul de duble specializări inexistente, care nu au nicio legătură cu piaţa muncii, deoarece şi biserica îşi dă seama că nu poate umfla prea mult cifra de şcolarizare strict pentru preoţi. Nu e niciun mesaj de la Dumnezeu în asta, ci pur şi simplu totul vine din vecinătatera intereselor financiare ale bisericii”.

Acelaşi oficial din MEC susţine că: “În urmă cu vreo zece ani, un fost secretar de stat din minister a încercat să aibă o discuţie raţională cu oficialii BOR, întrebând de ce e nevoie de o cifră de şcolarizare dublă la acea vreme pentru preoţi. Reacţia celor de la Patriarhie a fost foarte dură, iar la scurtă vreme secretarul de stat n-a mai rămas în minister. Nu ştiu dacă neapărat legat de acest subiect, dar de atunci nimeni n-a mai pus întrebări la Patriarhie”.

Iata si alte date interesante:

Dacă la nivel individual salariul se vede mic – “preoţii au cele mai mici salarii din România”, după cum explică preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei – la nivel de buget general sumele nu sunt de neglijat.

Bugetul pentru salariile preoţilor a fost secţiunea care a crescut cel mai mult în acest an de criză, când guvernul a vorbit despre restructurări, îngheţări de salarii, concedii forţate pentru celelalte categorii de bugetari.

* În anul 2007 acest buget a fost de 152.134.000 RON, în 2008 a fost de 186.818.000 RON şi a ajuns în 2009 la suma record de 280.675.000 RON (aproape 70 de milioane Euro).

E vorba numai de salariile preoţilor, asigurate din bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor. La aceste sume se adaugă în fiecare judeţ, de la bugetele locale, sume cuprinse între un milion (într-un judeţ mic) şi peste nouă milioane de lei (în Bucureşti), bani pentru parsonalul neclerical.

Un raport elaborat anul trecut de APADOR CH subliniază nebuloasa în care se află numărul peroţilor plătiţi de stat.

Conform statisticilor date de Ministerul Culturii şi Cultelor ar fi numai:

* 13.522 posturi – pentru Cultul Ortodox; 755 posturi – pentru Cultul Romano Catolic; 524 posturi – Cultul Greco-Catolic; 779 posturi – Cultul Reformat – şi alte culte – 674 posturi.

Numai în privinţa numărului de preoţi ortodocşi MCC e contrazis chiar de Preafericitul Daniel, care spune că în 2008 BOR avrea 14.537 preoţi şi diaconi, cu o mie mai mulţi decât ştia ministerul care-i plătea.

Acelaşi lucru e valabil şi în cazul personalului neclerical, care numai anul acesta şi-a dublat numărul în mai multe judeţe, prin voinţa aceloraşi parlamentari care au decis să aloce mai mulţi bani pentru biserici.

Raportul Apador CH spune că potrivit legii bugetului de stat din 2007, consiliile locale au finanţat 18.750 posturi pentru personalul neclerical, iar în anul 2008 – 18.941 posturi. Numărul acestora azi tinde către 20.000.

Raportul Apador CH susţine că “sumele prevăzute pentru această categorie de cheltuieli în 2008 variază între 1.000 mii lei (Consiliul Judeţean Brăila) şi 6.300 mii lei (Consiliul General al Municipiului Bucureşti). Majoritatea sumelor prevăzute în bugete se situează între 1.500 şi 2.000 mii lei (Consiliul Judeţean Tulcea, Consiliul Judeţean Vaslui)”.

* Pentru 2009, însă, suma alocată de Consiliul general pentru Bucureşti a crescut la 9,2 milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro.

Salarizarea preoţilor se face în funcţie de gradele profesionale, iar ierarhii cu funcţii de conducere sunt asimilaţi deverselor categorii de demnitari publici.

Pe locul I în ierarhie se află funcţia de patriarh, pe locul doi cea de mitropolit, pe locul trei cele de arhiepiscop, şef rabin, muftiu, episcop-şef de cult, pe locul patru funcţiile de episcop, preşedinte uniune, primdelegat, episcop vicar patriarhal, iar pe locul cinci cele de episcop vicar, episcop coajutor, episcop auxiliar, arhiereu vicar.

Conform ultimei forme a legii salarizării personalului bugetar, pentru care Guvernu şi-a asumat răspunderea în Parlament, salariul cel mai mare la nivel de culte este încasat de Patriarhul Daniel, care este încadrat pe o funcţie de deminitate echivalentă ca salarizare cu cea de premier al statului – 8.000 de lei lunar.

Pentru celelalte categorii de preoţi salariile sunt următoarele:

* preot cu studii superioare gradul I – 1.260 – 1.590 lei, definitiv – 1.080 – 1.320 lei (salarii comparabile cu cele ale profesorilor şi medicilor), debutant – 1.050 lei. Preoţii cu studii medii gradul I – 870 – 1.110 lei, definitiv – 780 – 1.020 lei.

* Arhiepiscopii, sefii de cult (mitropolit, episcop, muftiu, şef rabin, preşedinte uniune) – 6.480 lei. Un episcop primeşte 6.120 lei, iar un episcop-vicar şi un arhiereu-vicar – 5.880 lei.

Preoţii sunt liberi să-şi completeze veniturile din sumele strânse de la credincioşi, după ce biserica îsi plăteşte datoriile către episcopiile de care aparţin. Aceste sume scapă, însă oricărui control, deoarece nimeni nu poate şti exact câţi bani se strâng la cutia milei, şi ce tarife practică fiecare preot pentru slujirea la o nuntă, o înmormântare, un botez etc.

Ahem!

Constitutia statului Texas, Art. 1 (Bill of Rights):

Sec. 4. RELIGIOUS TESTS. No religious test shall ever be required as a qualification to any office, or public trust, in this State; nor shall any one be excluded from holding office on account of his religious sentiments, provided he acknowledge the existence of a Supreme Being.

Se pare ca Texasul nu e singurul stat cu prevederi similare.

Din fericire aceste prevederi constitutionale sunt … anti-constitutionale in SUA. Zice Justice Black (US Supreme Court) intr-o decizie din 1961 (Torcaso v Watkins) privind o prevedere asemanatoare din Maryland:

This Maryland test for public office cannot be enforced against appellant, because it unconstitutionally invades his freedom of belief and religion guaranteed by the First Amendment and protected by the Fourteenth Amendment from infringement by the States.

Numai ca, acum ca asemenea prevederi sunt nule, cine sa se mai oboseasca sa le scoata din Constitutie?

Big News

Veste mare de la CEDO: Curtea a decis ieri, intr-un caz privind prezenta crucifixelor in scolile publice din Italia, ca practica in cauza incalca dreptul la libertatea de religie. Conform BBC, Curtea

said the practice violated the right of parents to educate their children as they saw fit, and ran counter to the child’s right to freedom of religion. …

The Strasbourg court found that: “The compulsory display of a symbol of a given confession in premises used by the public authorities… restricted the right of parents to educate their children in conformity with their convictions.”

It also restricted the “right of children to believe or not to believe”, the seven judges ruling on the case said in a statement quoted by AFP news agency.

Vaticanul e, desigur, intors pe dos. Mai interesant e ce vor zice curtile din Romania in cazul simbolurilor religioase din scoli deschis de amicul Emil Moise. Si ce va face Ministerul, care nu a respectat decizia CNCD in privinta simbolurilor cu pricina, refuzand sa dispuna scoaterea lor din scoli.

Una calda, una rece

Nici nu stii ce sa mai crezi despre Basescu. Pe de-o parte, are initiative curajoase si in mod evident condamnate de biserica, uneori chiar inainte de alegeri, precum Parcul Carol si, recent, decriminalizarea prostitutiei si a consumului de droguri. Pe de alta, cheltuieste un milion de euro din banul public pentru a inuagura o biserica in ajunul alegerilor…

Cotidianul anunta sec:

Conform calculelor efectuate de cotidianul.ro, pe baza documentelor publice care se regăsesc pe portalul oficial de achiziţii publice , Administraţia Prezidenţială a cheltuit din fondurile bugetare pentru inaugurarea sfântului locaş – exact în debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale la care a anunţat că se va înscrie şi Traian Băsescu – nu mai puţin de 33 de miliarde de lei vechi (3,3 milioane lei noi), adică aproximativ un milion de euro.

Statisticile bisericii

Ziarul Lumina publica un text care exprima perfect, in opinia mea, conservatorismul dispretuitor (ceva de genul “compassionless conservatism”) al BOR, asta ca sa nu mai punem la socoteala teribilul sau cinism si mirobolantul medievalism. Iata cateva mo[n]stre:

Nu spun nimic despre faptul că infestarea cu HPV este boala fetelor (şi chiar a băieţilor) necuminţi, exclusă la persoanele care-şi păstrează castitatea până la căsătorie şi fidelitatea în cadrul căsătoriei. Puţini sunt medicii (şi laudă lor, că sunt şi dintre aceştia) care vorbesc despre şi care recomandă castitatea şi fidelitatea drept măsuri categoric sigure în vederea prevenirii bolilor cu transmitere sexuală, între care şi cele cauzate de HPV. Niciodată nu se vor infesta cu HPV fetele cuminţi, soţii care s-au căsătorit curaţi şi care păstrează curăţia familială.

Utilizarea funcţiei genitale de către tineri înainte de căsătorie sau, de către soţi, în afara căsătoriei este păcat capital, adică un păcat care duce spre alte păcate, cum ar fi, spre exemplu, moartea, fie crimă, fie drept consecinţă logică a desconsiderării şi bagatelizării unei funcţii sacre cu care Dumnezeu a înzestrat fiinţa umană, aceea prin care se transmite viaţa.

["utilizare functiei genitale"??? adica nu poti sa faci pipi inainte de casatorie]

Din statisticile noastre, elaborate prin metodele noastre specifice, am constatat că au alergat şi aleargă să-şi vaccineze copilele patru categorii de părinţi, mai ales mame, şi anume: ignorantele (cele care cred că tot ceea ce se numeşte „vaccin“ sau „medicament“ merită acceptat fără rezervă), cele care în perioada lor „de pregătire“ pentru viaţa de familie nu şi-au pus prea mult problema sensului sexualităţii umane şi nu şi-au întemeiat căsnicia pe o feciorie matură (contractând sau nu ele însele anumite maladii pe cale sexuală), cele care nu sunt nici acum convinse că viaţa de familie presupune fidelitate totală a soţilor unul faţă de altul şi părinţii care nu au încredere în proprii lor copii. Toate sunt cazuri nefericite, în ultimă instanţă.

Ar fi de dorit ca medicii de şcoală creştini să nu facă disjuncţie între calitatea pe care o au în şcoală şi credinţa şi viaţa lor creştină. Ar fi de dorit să încerce să devină din activişti ai propagandei pentru un vaccin cu probleme, dar mai ales ai ideii că putem să facem cu viaţa noastră intimă ce vrem, apostoli ai curăţiei şi bunului simţ, educatori pentru virtute şi voci prin care copiii să audă ceea ce Dumnezeu a spus cândva fiilor lui Israel şi, prin ei, nouă: „Să nu faci desfrânare!“.

Citat din “preot prof. dr.” Vasile Raduca. B[o]rrrrrr!!!

Patologia redistribuirii bunastarii

Am tot amanat sa notez ca raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice contine, la p. 6, aceasta interesanta – in context – observatie:

Până şi preoţii, de asemenea o categorie socială cu influenţă mare în comunităţi şi la nivel politic central au obţinut privilegii (salarii din bani publici, subvenţionarea masivă a construcţiei şi reparaţiilor bisericilor, obligativitatea predării religiei în şcoală care asigură venituri absolvenţilor de teologie).

Multe, multe teme atinse intr-o singura fraza. Din nefericire, ele nu sunt explorate in adancime, dar e bine ca astfel de observatii devin vizibile public.

In plus, raportul a mai ridicat doua teme dificile pentru BOR: statutul prostitutiei si al consumului de droguri.

Teodosssie

Teodosie, plimbat de la Parchetul ICCJ la parchet (dupa ce lumea s-a prins, in fine, ca ierarhul e si decan de facultate), a gasit un sprijin in persoana lui Florian Bichir, “teologul preferat al patriarhului Daniel“, editorialist la EvZ de ani si ani, editor coordonator al celui mai bine vandut ziar cu crime si nuduri si, mai de nou, membru in echipa OTV. Dupa care, la adresa jurnalistilor care l-au inscenat pe arhiepiscopul “tomitan” s-a dezlantuit iadul editorialist. Povesteste Romania libera:

Dusmanii: Uniunea Europeana, care nu iubeste Ortodoxia (potrivit consilierului onorific media al Arhiepiscopiei Tomisului, Lucia Theodorescu), si Diavolul (potrivit avocatului Cezar Axinte, vicepresedintele Fundatiei “Sfintii Martiri Brancoveni” din Constanta, intr-o emisiune la Radio Dobrogea).

Atacurile au continuat si sub alte forme. Oamenii arhiepiscopului s-au interesat inclusiv de “cazierul rutier” al reporterilor, acuzandu-i ulterior pe acestia ca nu si-au platit amenzile de circulatie, prin urmare nu sunt vrednici sa il acuze pe IPS Teodosie de vanzarea harului preotiei. Iar culmea a fost atinsa prin realizarea unui film de aproape o ora in care jurnalistii sint numiti “pigmei”, “oameni marunti”, “inconstienti”, “oameni orbiti spiritual”. Productia, cu tot cu calomniile din ea, a fost difuzata de doua ori de postul de televiziune OTV, apoi a fost prezentata jurnalistilor si publicului din Constanta intr-o conferinta de presa.

Pentru a da o si mai mare amploare atacurilor, miercuri, consilierul onorific media al Arhiepiscopiei Tomisului, Lucia Theodorescu, a organizat inca o conferinta de presa, de data aceasta la Bucuresti, in care a fost prezentat din nou filmul incriminator. Coorganizatori au fost “Oficiul pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului” si, surprinzator, editorul coordonator al tabloidului “Libertatea”, Florin Bichir.

Despre Oficiul… n-am putut afla prea multe. Ceva se gaseste aici:

Oficiul pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului s-a deschis la Bucuresti in anul 2001, la initiativa comuna a unor cetateni ai SUA, UE si Romanei, reunind o serie de militanti pentru drepturile omului care au participat la actiuni pentru consolidarea mediului democratic in estul Europei: Romania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia-Muntenegru, Macedonia. In Romania, Republica Moldova si Ucraina, principalele actiuni cu care membrii si colaboratorii organizatiei se recomanda sunt participarile repetate, dupa 1989, in parteneriat cu organizatii nationale si internationale, ca observatori nationali si internationali la alegerile locale si parlamentare din aceste state, inclusiv din Transnistria, alaturi de stimularea dezvoltarii vietii asociative, monitorizarea modului in care se respecta drepturile omului, libertatea presei, precizeaza comunicatul.

Geoana, prezidentiabilul

Se tot scrie in presa, in ultima vreme, despre cat de profund religios ar fi Mircea Geoana. Cum merge el de multi ani, cu regularitate, la biserica. Cum… etc. Desigur, nu toti membrii presei il cred pe cuvant pe prezidentiabilul PSD:

Preşedintele PSD este lovit de pioşenie în fiecare campanie electorală. Înainte de alegerile din noiembrie 2008, când vâna Colegiul de la Dăbuleni, a pupat toate icoanele pe o rază de 50 de kilometri, de la Biserica Madona Dudu din Craiova până la Sfânta Filofteia de la Dăbuleni. Şi de câte ori a avut ocazia i-a invitat la masă pe toţi Înalţii Bisericii, de la mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, la cel al Sibiului, Laurenţiu Streza, şi la Teofan, mitropolitul Olteniei.

Acum, aflat în campania pentru alegerile prezidenţiale, Geoană şi-a lipit din nou buzele de icoane, fiind filmat la slujba de la Nicula acum o săptămână, când număra mătănii şi dădea mărunt din gură cu o carte de rugăciuni în mână.

Surse din stafful de campanie al lui Mircea Geoană au declarat pentru Cotidianul că Geoană s-a dus la slujba de la Mănăstirea Nicula pentru a-i cere o audienţă mitropolitului Clujului, Bartolomeu Anania, care de altfel este un mai vechi prieten al şefilor PSD. Bartolomeu i-a acordat lui Geoană o „audienţă privată”, în cadrul căreia prelatul ar fi cerut finanţare pentru finalizarea construirii bisericilor de la mănăstirile Nicula şi Mihai Vodă de la Turda şi pentru Centrul de Studii Teologice de la Nicula. …

Ieri, Mircea Geoană a căutat un contact şi cu ÎPF Daniel, Patriarhul BOR, pentru care a făcut chiar un efort fizic, astfel încât de dimineaţă să se afle la slujba oficiată de acesta la o biserică din Miercurea-Ciuc, iar seara, la Mamaia, la decernarea premiilor Festivalului de Muzică. La ora 9.00, preşedintele PSD a participat la Liturghia arhierească cu ocazia ridicării în rangul de Arhiepiscop onorific a Preasfinţitului Părinte Episcop Ioan Selejan la Biserica Episcopală din Miercurea-Ciuc. Surse din conducerea PSD susţin că Geoană s-a dus la Miercurea-Ciuc „special să se întâlnească cu Patriarhul Daniel”, pentru a-i cere şi lui sprijin în campania electorală de la prezidenţiale.

PSD se mai bucură de sprijinul unui înalt stâlp al Bisericii, al arhiepiscopului Tomisului, Teodosie, recunoscut pentru relaţia sa extrem de apropiată cu fostul premier Adrian Năstase.

De altfel, drept mulţumire pentru serviciile aduse, PSD i-a sărit în apărare lui Teodosie, care este implicat într-un scandal de corupţie, fiind anchetat de DNA pentru luare de mită. Radu Mazăre a intervenit în apărarea acestuia, la Antena 3, sâmbătă seară, spunând că „nu cunoaşte un om mai pios decât ÎPS Teodosie”.

In fine, poate ca Geoana are o anumita constanta. In 2007, cerea oprirea cercetarilor CNSAS impotriva preotimii ortodoxe:

Deranjat de „atacurile murdare” din ultima vreme împotriva Bisericii, liderul PSD, Mircea Geoană, a anunţat, ieri, la Botoşani, că se gândeşte să iniţieze un proiect de lege care să interzică CNSAS să mai verifice dosarele de Securitate ale preoţilor. Mircea Geoană a acuzat „maşinaţiunile politice” împotriva prelaţilor, precum şi „dosarele şi făcăturile de presă, intoxicările şi aşa-zisele chemări la CNSAS” – o „agresiune complet anormală” care ar duce la „pângărirea şi târârea în derizoriu a unui simbol naţional”, cum este Biserica ortodoxă.

Una peste alta, l-am auzit azi (Realitatea) pe MG indemnand politicienii, cu privirea tinta in camera de luat vederi si tonul serios-amenintator care-i sade asa de prost, sa jure cu mana pe Biblie ca nu se vor mai atinge de codurile (viitoare) ale educatiei timp de o generatie. Parea posedat, pesemne de o divina aspiratie electorala.

De la Minister citire

De pe site-ul Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National / Secretriatului de Stat pentru Culte:

Finanţări lăcaşe de cult în anul 2009

Bugetul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult, conform Legii Bugetului de Stat pe anul 2009, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 121/27.02.2009, a fost de 105.838.000 lei. Prin O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 249/14.04.2009, bugetul M.C.C.P.N. în domeniul susţinerii cultelor a fost diminuat cu 10.682.000 lei.

Comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului României au repartizat pentru 816 unităţi de cult, prin Anexa nr. 3/27/02a, suma de 61.482.000 lei. În vederea alocării sumelor respective, unităţile de cult nominalizate trebuie să transmită până la 15 noiembrie 2009 documentaţia prevăzută de legislaţia în vigoare – O.G. nr. 82/2001, modificată şi completată, şi H.G. nr. 1470/2002. De asemenea, unităţile de cult care au primit alocaţii în anul 2008 sunt obligate să justifice utilizarea acestora pentru a primi fondurile alocate.
Subliniem necesitatea respectării acestui termen, pentru că în situaţia în care unele unităţi de cult nu pot realiza documentaţia necesară, sumele respective vor fi realocate spre alte priorităţi cu prilejul rectificării bugetului de stat.
În caz contrar există riscul ca fondurile băneşti nealocate să fie returnate la bugetul de stat, aşa cum, în unele cazuri, s-a întâmplat în anii anteriori.

Bugetul rămas la dispoziţia Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional este de 33.674.000 lei.

Prin H.G. nr. 605/13.05.2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 376/03.06.2009 bugetul M.C.C.P.N. pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult a fost suplimentat cu 7.300.000 lei; conform Anexei 3 la această Hotărâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 376 bis/03.06.2009, au primit fonduri 48 unităţi de cult.

Nu sunt sigur, dar 15 milioane de euro +/- (61m ron) reprezinta, cred, un record. Oricum, o crestere masiva fata de jumatate de deceniu in urma.

Ha!

It’s official: Teodosie a fost pus sub acuzare in cazul de luare de mita pus in scena de ziaristii de la Romania libera. Interesant de vazut care va fi decizia instantei si, de asemenea, ce se va intampla cu arhiepiscopul indiferent de decizia cu pricina.

Un detaliu imi scapa totusi:

Acest dosar a ajuns la de [sic] Parchetul Tribunalului Constanţa la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) după ce Arhiepiscopia Tomisului a confirmat că ierarhul face parte din înaltul cler al BOR, astfel că atrage competenţa procurorilor PICCJ de investigare a acuzaţilor ce i-au fost aduse lui IPS Teodosie.

Si anume: care e legatura dintre functia lui Teodosie in BOR (o institutie privata) si decizia de a stramuta dosarul de la Parchetul Constanta la cel al ICCJ? Mai degraba as fi inteles procedura in virtutea faptului ca T. e decan intr-o institutie de stat (desi probabil ca functia din urma nu se incadreaza).

In fine, alaturi de arhiepiscopul decan merg in instanta un preot si seful Biroului Catehizare. Asteptam cu interes…

UPDATE: Multumita RL am aflat doua lucruri:
(a) ca “Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si-a declinat competenta in acest caz dupa ce a primit o adresa de la Arhiepiscopia Tomisului in care se precizeaza oficial calitatea Inaltului prelat. Arhiepiscopul Tomisului face parte din Marele Cler, iar, potrivit legii, ierarhii care apartin acestei categorii pot fi cercetati numai de catre Parchetul General.” Aha… (tot nu pricep care-i legatura dintre ICCJ si marii prelati).
(b) ca Teodosie accepta procesul “cu demnitate”. Cu aceeasi demnitate cu care a luat si mita, probabil…

A match made in heaven

Sunt in stare de semi-soc. Florian “Distrugatorul de Panarame” Bichir – his title – a semnat cu OTV. De fapt, nu stiu de ce sunt in stare de soc. Rimeaza.

Wow! Primul doctorand in teologie la OTV. La mai mare!

UPDATE: Desigur, singurele p***rame de care FB nu se ocupa sunt cele din biserica. Pare pasionat de cele din politica, in schimb. Vezi si editorialul de azi din EvZ:

Cei doi principali candidaţi, Traian Băsescu şi Mircea Geoană, au abordat relaţia cu Biserica Ortodoxă diferit. Actualul preşedinte, Traian Băsescu, s-a mulţumit cu clasicele „băi de mulţime” în preajma unor evenimente religioase precum marile praznice sau în scă unări de noi ierarhi. Gafele sale – care demonstrează lipsa unor consilieri de valoare – au părut trecute cu vederea de ierarhia ortodoxă. După doi preşedinţi nu prea duşi la Biserică, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, episcopii s-au simţit măguliţi de atenţia preşedintelui. I s-au şters cu buretele declaraţiile din faţa altarului, cele privind numărul de homosexuali din România sau cea potrivit căreia nu are nevoie de intermediari pentru a crede în Dumnezeu! Cu toate acestea, există destui ierarhi care mustăcesc la auzul cuvântului Băsescu şi nu uită că acesta a avut un rol important în circul cu CNSAS-ul şi dosarele clerului.

Mircea Geoană a abordat o altă strategie, mult mai simplă. El participă, ca simplu
credincios – şi nu de ieri, de azi – la diverse slujbe în ţară. În schimb, la orice deplasare în teritoriu, Geoană nu uită să aibă o întâlnire informală cu liderii religioşi locali şi notează conştiincios care sunt problemele de care se lovesc.

Nu ştiu care va fi rezultatul acestei influenţări pozitive a Bisericii. Ştiu doar că Patriarhul se păstrează, spre cinstea lui, într-o tăcută şi sobră independenţă. Şi mai ştiu că, in diferent de regim politic, Biserica şi-a văzut întotdeauna de drumul ei.

Oricum, e clar unde stau simpatiile – sau, mai degraba, antipatiile – politice ale lui Bichir. Si apropos de indepedenta patriarhului: a uitat FB de milioanele de la Becali?

Teologie si universitate

Am dat cu ceva vreme in urma preste un caz interesant privind relatia dintre teologia academica si invatamantul superior in general. Povestea e celebra si e actuala fiindca, in 2009, Curtea Constitutionala Germana s-a pronuntat cu privire la conflictul dintre Gerd Lüdemann, profesor de teologie la Goettingen, si facultatea de teologie. De fapt, conflictul e mult mai complex, caci in litigiu se afla patru parti doar in parte distincte: profesorul, facultatea de teologie, biserica (in cazul asta, protestanta) si ministerul (a.k.a. statul).

Conflictul a plecat de la o premisa simpla si cumva – ca tot vorbim de religie – universala: ce se intampla cand…
un profesor de teologie (altfel recunoscut pentru competenta sa),…
titular la o facultate de teologie…
dintr-o universitate de stat (intr-un sistem academic centralizat), dar…
patronata (facultatea) in egala masura de de o biserica…
inceteaza sa mai creada (i.e., devine agnostic sau ateu)? (Sau, in interesul universalitatii pildei: crede alte lucruri decat dogma stricta a bisericii, sau doar se indoieste de aceasta din urma etc. etc. etc.)

Problema e spinoasa fiindca
- statul e neutru in materie de religie,
- grupurile religioase se bucura de libertate religioasa si au dreptul sa-si defineasca si sa-si conserve identitatea (deci, probabil, sa controleze cine preda teologia confesiunii respective),
- dar tot statul (intr-un sistem academic centralizat) garanteaza libertatea academica a angajatilor sai (din universitatile publice), printre altele prin titularizare (sau alte forme de securitate ocupationala).

Cu alte cuvinte, cum impaci capra libertatii academice, cu varza libertatii religiei de a-si controla teologii (sau teologia) si cu lupul unui stat care garanteaza ambele libertati? In cazul Luedemann – ca si alte cazuri celebre inaintea sa, vezi Hans Kueng – solutia a fost un compromis balcanic: facultatea, la presiunile bisericii, l-a refuzat pe profesor, statul / universitatea a tinut cont de recomandarile in cauza si i-a luat lui Luedemann catedra, dandu-i in schimb una “deconfesionalizata” (profesor de istoria crestinismului timpuriu). Verdictul Curtii Constitutionale (profesorul a atacat compromisul) a fost chiar mai hazliu: libertatea academica a lui GL a fost incalcata, dar libertatea de religie prevaleaza asupra celei dintai. (Pagina in engleza a lui Luedemann, cu multe explicatii si clarificari, poate fi accesata aici.)

Din cate stiu eu problema verzei, caprei si lupului se rezolva simplu: le tii separate, sau grupate in perechi in care nu se devoreaza reciproc.

Noi investitii de criza

Conform RealitateaTV, CJ Bistrita a finantat cu 250.000 de euro construirea unei cruci de 30 m inaltime langa Manastirea Maicii Domnului din judet. Presedintele CJ ar fi spus sa scopul constructiei este unul … “crestin”. Din nou tipic, crucea va fi amplasata pe soclu cu ajutorul armatei.

Ce-i drept, crucea va fi luminoasa. Macar atat.

UPDATE: Nu e cam mult 250.000 pentru o cruce? I mean, cu banii astia Ridzi finanta vreo 4 super-evenimente pentru tineret – si inca la supra-pret.