Pe RoL

RL despre ecuatia ciudata – scoli + biserici:

Statul si comunitatile locale prefera sa isi bage banii in ridicarea de biserici, nu in construirea unor scoli sau spitale. Dupa 1989, in medie, Romania s-a ales cu 200 de biserici noi pe an, in timp ce numarul scolilor a scazut cu peste 1.000 pe an. Locurile din spitale au scazut cu aproape 4.000 pe an. … Dupa 1989, in Romania au aparut aproape 4.000 de biserici noi, adica aproximativ 200 pe an sau o biserica noua la fiecare doua zile, arata un studiu APADOR Elvetia si Fundatia Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta, citat de publicatia Le Courrier des Balkans. In comparatie, fata de 1990, avem de trei ori mai putine scoli, iar numarul paturilor din spitale aproape s-a injumatatit. In 19 ani, statistic, au disparut in medie 1.056 de scoli pe an, adica trei pe zi. Numarul paturilor din spitale a scazut cu o medie de 3.835 pe an, iar din 2000 pana in 2009 a disparut in medie un spital pe an.
Balanta dintre biserici si scoli sau spitale inclina covarsitor in favoarea locurilor de rugaciune. In 2008, numai Biserica Ortodoxa Romana avea aproape 16.000 de lacasuri de cult, aproximativ 80% din bisericile nou-construite apartinand acestui cult. In schimb, fata de biserici, in anul scolar 2008-2009 a functionat un numar de doua ori mai mic de gradinite, scoli si universitati: 8.221. In 1990, in Romania existau 28.303 unitati de invatamant, ceea ce inseamna ca in 19 ani numarul lor s-a redus de peste trei ori. si sanatatea a pierdut meciul cu nevoia de rugaciune. Daca in 1990 Romania avea 207.000 paturi de spital, in 2008 numarul lor ajunsese la 137.984. Din 2000 pana in 2009, numarul spitalelor a scazut de la 442 la 431. Autoritatile au pus aceste reduceri pe seama reformarii sistemelor de educatie si de sanatate, iar in cazul unitatilor de invatamant, si pe seama reducerii populatiei scolare.

Acelasi cotidian, despre condamnarea Romaniei la CEDO pentru discriminare religioasa:

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), cu sediul la Strasbourg, a condamnat, marti, statul roman la despagubiri de 15.000 de euro pentru discriminare religioasa fata de o parohie greco-catolica, careia i s-au refuzat dreptul de a utiliza un lacas de cult ortodox si dreptul de a protesta in justitie… Potrivit judecatorilor de la Strasbourg, legea romana ar trebui modificata, intrucat are ‘lacune legislative susceptibile sa blocheze dreptul de acces la un tribunal’.

Si tot RoL, despre afacerile preotilor:

Unul dintre martorii audiati in dosarul permiselor obtinute fraudulos in judetul Arges sustine ca a dat spaga 4.500 de euro pentru a-si obtine carnetul de sofer si pentru a scapa de blestemele preotului, care ar fi intermediat intreaga afacere. Preotul despre care vorbeste martorul este inculpat in acest dosar, fiind acuzat de aderare la un grup infractional organizat si dare de mita in forma continuata. … In urma acestei plati, el ar fi primit, potrivit propriei declaratii, carnetul de sofer fara a sustine traseul si fara a face cursurile la vreo scoala de soferi. Ulterior, preotul care l-ar fi amenintat ca-l blesteama daca nu-i da bani, i-ar fi cerut diverse cadouri, respectiv ochelari de soare si un telefon mobil.

Anania, a.k.a. Apostol

EvZ publica notele informative ale lui Bartolomeu Anania, aka Apostol, care il vizeaza pe Antonie Plamadeala. Si alti colaterali:

Un alt personaj care apare in nota semnată „Apostol” este teologul Andrei Scrima, cu care ÎPS Bartolomeu Anania a lucrat la Patriarhie înainte ca primul să plece din România, iar al doilea să intre în puşcărie, în 1958, după cum arată mitropolitul Clujului în volumul său de „Memorii”, publicat anul trecut la Editura Polirom.

„Plămădeală mi-a spus, printre altele, că Scrima e mason. Aceasta era o confirmare a ceea ce eu însămi auzisem din gura lui Scrima”, relata „Apostol”.

În „nota biroului”, respectiv a maiorului securist Dumitru Bujeniţă, care a primit şi consemnat informarea lui „Apostol”, se spune că „agentul a fost eliberat recent din detenţie” şi că aprimit instrucţiuni să afle mai multe despre Plămădeală şi chiar să reia legătura cu el. „În raport cu aceasta, îl vom dirija cu sarcini concrete”, consemna maiorul Bujenţă în raportul său de urmărire operativă.

Un articol foarte dens, una peste alta, desi datele nu sunt neaparat noi.

…si un prim-ministru care coordoneaza direct Cultele?!?

Tocmai ce scriam ultimul rand din post-ul anterior si vad asta… Secretariatul de Stat pentru Culte va trece direct in subordinea primului ministru – ca in primul deceniu post-comunist – fiindca Patriarhia nu tolereaza ideea ca politica religioasa in Romania (si, probabil, mai ales finantele) vor fi coordonate de un non-ortodox (probabil si de un non-roman).

Ca oameni de prim rang din PDL au facut afirmatii nerusinate cu privire la “cedarea” Culturii UDMR-ului stiam prea bine. Vad ca au invocat si “parteneriatul social” cu Biserica:

Intr-un comunicat de presa dati vineri dimineata publicitatii, deputatul Cezar Preda cere PDL sa nu renunte la Ministerul Culturii si Cultelor deoarece partidul si-a asumat un parteneriat cu biserica. “Ministerul Culturii si Cultelor trebuie sa fie responsabilitatea Partidului Democrat Liberal pentru ca ne-am asumat un parteneriat social cu Biserica. Daca echipa de negociere s-a dus cu gandul sa pastreze pentru fiecare cate un minister si sa dea Ministerul Culturii si Cultelor UDMR-ului, atunci a facut una dintre cele mai mari
greseli politice din ultimii ani”, sustine Preda.

Dar de la astfel de oportunisme si pana la politica (si politica culturala) pe criterii religios-etnice mi se pare cale lunga. Strabatuta, iata, de guvernul Boc:

Desemnarea lui Kelemen Hunor, din partea UDMR, pentru a prelua conducerea Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) a inflamat spiritele in PDL, dar si in cadrul Patriarhiei, motiv pentru care va fi spart in doua, prin crearea unui secretariat special, iar componenta Culte va trece in subordinea directa a Primului Ministru. Secretariatul de Stat pentru Culte s-a aflat în subordinea primului-ministru şi înainte de anul 2000.

”Pentru că am înţeles că este o problemă sensibilă la Culte, am decis ca această componentă din interiorul ministerului să fie trecută la primul-ministru printr-un secretariat special pentru culte, cel care are legătura cu bisericile, cu Biserica Ortodoxă în principal, dar şi cu celelalte biserici şi care va gestiona, aşa cum a fost şi în trecut, acest departament”, a declarat luni seara la B1 TV, Premierul Emil Boc. …

Patriarhia Română a respins, luni, aserţiunile potrivit cărora Patriarhul Daniel i-ar fi cerut premierului să separe domeniul Culte de Ministerul Culturii şi să-l treacă în subordinea primului-ministru, insa in mod cert, cedarea acestui minister catre UDMR nu avea cum sa-i bucure prea tare pe liderii BOR, care se vedeau la mana unei persoane de alta confesiune.

Problema “sensibila” la Culte? (Desigur, daca Secretariatul trebuie sa fie – asa cum a si fost – condus neaparat de un ortodox…) Legatura cu BOR “in principal”? Suna a discurs de stat etno-teocratic…

Un ministru de externe teolog ortodox

In fine, n-as avea nimic impotriva ideii in sine – atata vreme cat Baconski si-a facut datoria de diplomat onorabil pana acum -, dar e cert ca multi dintre cei care au jurat credinta BOR tind sa-si tina promisiunea in calitatea lor oficiala laica. De pilda:

Regarding Romanians overseas, Baconschi considers them “an essential partner”, who should not be served populist dishes and believes the cash machine thieves should not be treated as heroes. He added that MAE will continue to support the Romanian church overseas.

Ce-ar fi ca romanii overseas sa-si sprijine singuri bisericile overseas?

Bine macar ca la cultura avem un ministru non-ortodox…

So what else is new?

De la AFP:

Preşedintele liberal-democrat Traian Băsescu sau principalul său rival, social-democratul Mircea Geoană, îşi fac cruce vizibil, înainte de a intra pe scenă la mitingurile electorale.

Ei s-au dus de mai multe ori la diverse biserici, ascultând slujba cu o mină gravă şi primind binecuvântarea preoţilor. Cel mai adesea, în prezenţa camerelor.

“Oamenii politici folosesc acest lucru pentru a câştiga capital de imagine, în această ţară în care Biserica se bucură de un mare respect”, explică sociologul Mircea Chivu.

În condiţiile în care aproape 87% dintre români s-au declarat ortodocşi la ultimul recensământ, ar fi de neconceput ca cineva să-şi afirme ateismul, dacă vrea să obţină voturi.

In fine, in privinta ultimei afirmatii am dubii. De fapt, sentimentul meu e ca BOR si alte culte promoveaza cifra de 87% ca pe una cu implicatii evidente – pe cand adevarul e mult mai problematic. Intr-o ancheta de acum vreo 10 ani din Rusia cam jumatate dintre cei declarati ortodocsi se declarau simultan atei.

Am dubii si cu privire la afirmatia de mai jos. A fost mai degraba un moment simbolic care a marcat revenirea religiozitatii pe agenda publica si mai putin un eveniment electoral capital.

Astfel, la o dezbatere televizată înaintea alegerilor prezidenţiale din 1996, candidatul creştin-democrat Emil Constantinescu l-a întrebat pe preşedintele în exerciţiu Ion Iliescu dacă el crede în Dumnezeu. Fost responsabil al Partidului Comunist, Iliescu a încercat să ocolească întrebarea, aminteşte AFP. Potrivit analiştilor, stânjeneala evidentă a lui Iliescu a convins mulţi indecişi să voteze pentru Constantinescu, acesta câştigând în cele din urmă scrutinul.

Si de retinut:

O anchetă realizată cu camera ascunsă de Realitatea TV a arătat că preoţii sunt dispuşi să accepte “donaţii” în schimbul unei cuvântări în favoarea unui anumit candidat la prezidenţiale.

Teodosie USA

Scandalul Teodosie a ajuns in USA:

Faima negativa a Arhiepiscopului Tomisului, primul inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane urmarit penal in ultimii 20 de ani, a ajuns pana in SUA. Cea mai importanta retea de radio americana, National Public Radio (NPR), a relatat ieri despre investigatia Romaniei libere, in care aratam ca IPS Teodosie a fost dispus sa-l faca preot pe un reporter sub acoperire al cotidianului nostru contra unor avantaje materiale

Pot ateii fi parinti?

…se intreaba Time Magazine, dupa ce un judecator american a respins cererea unui cuplu de atei a a infia un (al doilea) copil.

In an extraordinary decision, Judge Camarata denied the Burkes’ right to the child because of their lack of belief in a Supreme Being. Despite the Burkes’ “high moral and ethical standards,” he said, the New Jersey state constitution declares that “no person shall be deprived of the inestimable privilege of worshiping Almighty God in a manner agreeable to the dictates of his own conscience.” Despite Eleanor Katherine’s tender years, he continued, “the child should have the freedom to worship as she sees fit, and not be influenced by prospective parents who do not believe in a Supreme Being.”

Conform acestei logici:
1. Ateii nu ar trebuie sa fie lasati sa faca – nu doar sa adopte – copii.
2. Orice parinte religios ar incalca dreptul copiilor sai de a adora zeitatea oricarei alte religii grupari religioase. Deci
2b. Orice parinte religios nu ar trebui lasat sa faca copii. Deci
2c. Nici un parinte nu ar trebui sa fie lasat sa faca copii.

Alternativ, parintii ar putea sa fie lasati sa procreeze, dar nu sa isi si creasca copiii.

Tir la adresa BOR in EvZ

Articolul despre teologie si biserica in Romania face parte, de fapt, dintr-o serie mai lunga despre biserica si politica (in aceeasi tara) a Evenimentului.

Seria incepe cu legaturile financiare…

Zecile de milioane de euro date pentru construcţiile de biserici şi alte zeci de milioane care se duc pe salariile clericilor au atins anul acesta un vârf istoric, depăşind o sută de milioane de euro. [...] Factorul de echilibru a depăşit în timp aşteptările societăţii şi a cunoscut o expansiune fără precedent în istorie. În ultimii 20 de ani au fost înălţate peste 4.000 de locaşe de cult, 3.000 dintre ele fiind ortodoxe. [...] Sumele alocate cultelor, de la bugetul naţional, au crescut şi ele corespunzător, de la 3 milioane de dolari anual până în 1998, la 10 milioane de dolari în 1999, 40 de milioane de euro în 2007, 100 de milioane de euro în 2008. [...]

Preoţii consideră însă că extinderea nu e suficientă şi că prezenţa unei biserici e necesară chiar acolo unde comunitatea nu o doreşte, pentru că asta înseamnă că acei oameni s-au îndepărtat de Dumnezeu. Iar o astfel de dispută se desfăsoară chiar acum undeva în sectorul 3, unde o comunitate de 500 de oameni se judecă cu primăria pentru că a permis construirea unei biserici în coasta blocurilor, pe unicul spaţiu verde care le rămăsese oamenilor în cartier.

[...] obţinerea cifrelor oficiale privind finanţarea cultelor a fost dificilă, la fel şi motivarea acestora, pentru că, aparent, funcţionarilor publici le e mai frică de “Doamne Doamne”, decât de legea liberului acces la informaţii.

Apoi un text despre construirea de biserici in spatii publice…

“Suntem revoltaţi pentru că primăria a amenajat acest parc, a cheltuit bani de la buget ca să facă această investiţie, şi acum vrea s-o strice. Nu vă daţi seama ce important e acest părculeţ pentru noi. Aici vin oameni cu copii din zone îndepărtate. Nu prea mai există spaţii verzi în zona asta plină de blocuri. Unde vor să mai respire şi copiii noştri, unde vrea biserica să-i mai crească enoriaşii dacă le distruge şi ultima bucată de verdeaţă?”, se revoltă Elena Ciurea, venită cu cei doi copii în părculeţul din faţa blocului.

-vs-

“Acolo erau garaje. Când le-am demolat, aceiaşi locatari din zonă m-au înjurat şi ameninţat. Acum se revoltă că luăm 350 de mp dintr-un parc de 11.000 de mp pentru construcţia unei biserici, un lăcaş care va rezista o sută de ani, nu cât blocurile alea”, e de părere arhitectul şef al sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu.

El se mândreşte şi că în cei 12 ani de când ocupă această funcţie a autorizat 18 biserici în sector, din cele 42 câte există azi. [...] Pe o poziţie similară stă şi consilerul Visarion Alexa, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care crede că opoziţia celor câţiva oameni din zonă se datorează de fapt credinţei acestora într-o religie diferită: “Nu ştim ce convingere religioasă au cei care nu doresc biserica, dar atunci când semnează pentru asta ar trebui să-şi declare şi apartenenţa religioasă”.

Si tot despre acelasi subiect…

Preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, susţine că după 1990 s-au ctitorit peste 2.000 de biserici în România, dar spune că nu există nişte criterii exacte pentru amplasarea bisericilor la un anumit număr de locuitori.

Pe principiul “S-a simţit nevoia de către credincioşi” Bucureştiul s-a îmbogăţit cu peste 150 de biserici numai în ultimii 20 de ani, ajungând azi să aibă peste 300. Părintele Stoica, însă, consideră că tot nu sunt suficiente.

Secretariatului de Stat pentru Culte, instituţia prin care se derulează toate fondurile bugetare alocate bisericilor, susţine că nu ştie câte biserici există în România, pe motiv că „unele culte nu ne comunică numărul bisericilor lor”. [...] Conform datelor furnizate cu greu de Secretariatul de Stat pentru Culte, banii alocaţi de la buget pentru finanţarea cultelor au cunoscut următoarea dinamică: în 2006 – 182.603.935 lei, în 2007- 318.953.735 lei, în 2008-463.242.527 lei şi în 2009 – 385.642.000 lei.

În total pe ultimii patru ani cultele au beneficiat numai din bugetul Ministerului Culturii de peste 337 de milioane de euro, sume care au reprezentat anual cam 40% din totalul bugetului culturii.

Secretariatul pentru culte explică şi pe ce s-au dus banii: „bugetul pentru domeniul culte este alcătuit din: sprijin financiar pentru salarizarea personalului clerical, sprijin financiar pentru construirea şi repararea lăcaşelor de cult, contribuţii pentru personalul din învăţământul teologic neintegrat în învăţământul public, sprijin financiar pentru schitul românesc «Prodromu» de la Muntele Athos (începând cu anul 2007 se alocă suma de 250.000 euro anual), sprijin financiar pentru comunităţile religioase din diaspora ( de la 1 iulie 2008 suma a fost majorată de la 60.000 euro/lunar la 200.000 euro lunar)”. [...]

Paleologu a declarat atunci că ar fi de dorit să facem o dezbatere publică să vedem „de câte biserici mai avem nevoie”, însă după aceea s-a aşternut tăcerea şi peste dezbaterea dorită de ministru, şi peste banii alocati pentru biserici.

Deşi am încercat în repetate rânduri să obţinem un punct de vedere al ministrului pe această temă, ne-am lovit de o tăcere pastorală atât a ministrului, cât şi a numeroşilor săi consilieri.

Si despre cruci in spatiul public…

biserica are şi câteva firme agreate deopotrivă şi de politicieni, cu care construieşte. Una dintre acestea fiind Aedificia Carpaţi, care a construit, numai în Bucureşti, biserica din incinta Politehnicii Bucureşti, biserica din curtea Palatului Cotroceni, şi a avut parte de un contract de un milion de euro în 2004, prin încredinţare directă, pentru dezafectarea Mausoleului din Parcul Carol, când se preconiza că acolo se va înălţa Catedrala Mântuirii Neamului.

Teologie, biserica si stat in Romania

Evenimentul zilei a publicat, recent, doua articole despre starea teologiei din Romania. Textele se bazeaza, in parte, pe un raport elaborat de Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta, raport care urmeaza sa fie lansat in saptamanile urmatoare.

Nu am pus mana pe versiunea tiparita a ziarului, dar ceea ce pare a fi un articol separat (semnat de aceeasi autoare) este de fapt un extras mot-a-mot din raportul sus numit. O singura observatie – institutul teologic catolic de grad universitar din perioada comunista nu se afla la Iasi (cum eronat afirma un draft al raportului SLC), ci la Alba Iulia (dupa cum indica raportul final). BTW, raportul poate fi citit in intregime in Noua Revista de Drepturile Omului (3/2009) si, in curand, in versiune prescurtata, in noul numar al revistei aLtitudini.

Iata si cateva fragmente din celalalt text:

În facultăţile de teologie din toată ţara îşi aşteaptă, an de an, rândul la o parohie sau un loc pe piaţa muncii religioase 10.000 de studenţi, de zece ori mai mulţi decât în 1989. Cei mai mulţi dintre ei nu au suficient …har ca să obţină o parohie, aşa că devin profesori de religie sau de alte materii în învăţământul românesc, alţii intră pe piaţa muncii practicând diverse alte meserii.

Aproape toţi, însă păstrează în geantă gândul la patrafirul de preot, aşa că, cel puţin în primii ani în câmpul muncii încearcă să strângă bani pentru “cumpărarea” unei parohii.

În ciuda declaraţiei de delimitare a părintelui Constantin Stoica – “Biserica nu e obligată să le ofere loc de muncă la toţi absolvenţii” – o cifră de şcolarizare atât de mare în domeniul teologic nu poate decât să pună presiune pe biserică, pentru construirea a cât mai multe locaşe de cult, şi să genereze corupţie în sânul acesteia.

Pe de altă parte, BOR este cea care aprobă, an de an, cifra de şcolarizare la nivel de ţară, conform unei legii din 1998. Aceasta prevede o dublă subordonare a facultăţilor de teologie, faţă de stat şi faţă de BOR, şi că fiecare universitate trebuie să stabilească de comun acord cu Patriarhia cifra de şcolarizare la teologie.

De asemenea BOR îsi dă binecuvântarea şi pentru numirea conducerilor facultăţilor teologice, în afara acestei aprobări sacre nefiind posibilă accederea în ierarhia instituţiilor de învăţământ.

Acest lucru e infirmat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, dar confirmat de un secretar de stat din cadrul Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) care a dorit, ca şi alţi oficiali cu care am discutat pe acest subiect, să rămână anonim, ca sa nu aibă probleme: “Biserica a insistat an de an, în ultimii 10-15 ani, să crească cifra de şcolarizare. Interesul BOR s-a îndreptat în ultimii ani către diferite specializări, inventând tot felul de duble specializări inexistente, care nu au nicio legătură cu piaţa muncii, deoarece şi biserica îşi dă seama că nu poate umfla prea mult cifra de şcolarizare strict pentru preoţi. Nu e niciun mesaj de la Dumnezeu în asta, ci pur şi simplu totul vine din vecinătatera intereselor financiare ale bisericii”.

Acelaşi oficial din MEC susţine că: “În urmă cu vreo zece ani, un fost secretar de stat din minister a încercat să aibă o discuţie raţională cu oficialii BOR, întrebând de ce e nevoie de o cifră de şcolarizare dublă la acea vreme pentru preoţi. Reacţia celor de la Patriarhie a fost foarte dură, iar la scurtă vreme secretarul de stat n-a mai rămas în minister. Nu ştiu dacă neapărat legat de acest subiect, dar de atunci nimeni n-a mai pus întrebări la Patriarhie”.

Iata si alte date interesante:

Dacă la nivel individual salariul se vede mic – “preoţii au cele mai mici salarii din România”, după cum explică preotul Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei – la nivel de buget general sumele nu sunt de neglijat.

Bugetul pentru salariile preoţilor a fost secţiunea care a crescut cel mai mult în acest an de criză, când guvernul a vorbit despre restructurări, îngheţări de salarii, concedii forţate pentru celelalte categorii de bugetari.

* În anul 2007 acest buget a fost de 152.134.000 RON, în 2008 a fost de 186.818.000 RON şi a ajuns în 2009 la suma record de 280.675.000 RON (aproape 70 de milioane Euro).

E vorba numai de salariile preoţilor, asigurate din bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor. La aceste sume se adaugă în fiecare judeţ, de la bugetele locale, sume cuprinse între un milion (într-un judeţ mic) şi peste nouă milioane de lei (în Bucureşti), bani pentru parsonalul neclerical.

Un raport elaborat anul trecut de APADOR CH subliniază nebuloasa în care se află numărul peroţilor plătiţi de stat.

Conform statisticilor date de Ministerul Culturii şi Cultelor ar fi numai:

* 13.522 posturi – pentru Cultul Ortodox; 755 posturi – pentru Cultul Romano Catolic; 524 posturi – Cultul Greco-Catolic; 779 posturi – Cultul Reformat – şi alte culte – 674 posturi.

Numai în privinţa numărului de preoţi ortodocşi MCC e contrazis chiar de Preafericitul Daniel, care spune că în 2008 BOR avrea 14.537 preoţi şi diaconi, cu o mie mai mulţi decât ştia ministerul care-i plătea.

Acelaşi lucru e valabil şi în cazul personalului neclerical, care numai anul acesta şi-a dublat numărul în mai multe judeţe, prin voinţa aceloraşi parlamentari care au decis să aloce mai mulţi bani pentru biserici.

Raportul Apador CH spune că potrivit legii bugetului de stat din 2007, consiliile locale au finanţat 18.750 posturi pentru personalul neclerical, iar în anul 2008 – 18.941 posturi. Numărul acestora azi tinde către 20.000.

Raportul Apador CH susţine că “sumele prevăzute pentru această categorie de cheltuieli în 2008 variază între 1.000 mii lei (Consiliul Judeţean Brăila) şi 6.300 mii lei (Consiliul General al Municipiului Bucureşti). Majoritatea sumelor prevăzute în bugete se situează între 1.500 şi 2.000 mii lei (Consiliul Judeţean Tulcea, Consiliul Judeţean Vaslui)”.

* Pentru 2009, însă, suma alocată de Consiliul general pentru Bucureşti a crescut la 9,2 milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro.

Salarizarea preoţilor se face în funcţie de gradele profesionale, iar ierarhii cu funcţii de conducere sunt asimilaţi deverselor categorii de demnitari publici.

Pe locul I în ierarhie se află funcţia de patriarh, pe locul doi cea de mitropolit, pe locul trei cele de arhiepiscop, şef rabin, muftiu, episcop-şef de cult, pe locul patru funcţiile de episcop, preşedinte uniune, primdelegat, episcop vicar patriarhal, iar pe locul cinci cele de episcop vicar, episcop coajutor, episcop auxiliar, arhiereu vicar.

Conform ultimei forme a legii salarizării personalului bugetar, pentru care Guvernu şi-a asumat răspunderea în Parlament, salariul cel mai mare la nivel de culte este încasat de Patriarhul Daniel, care este încadrat pe o funcţie de deminitate echivalentă ca salarizare cu cea de premier al statului – 8.000 de lei lunar.

Pentru celelalte categorii de preoţi salariile sunt următoarele:

* preot cu studii superioare gradul I – 1.260 – 1.590 lei, definitiv – 1.080 – 1.320 lei (salarii comparabile cu cele ale profesorilor şi medicilor), debutant – 1.050 lei. Preoţii cu studii medii gradul I – 870 – 1.110 lei, definitiv – 780 – 1.020 lei.

* Arhiepiscopii, sefii de cult (mitropolit, episcop, muftiu, şef rabin, preşedinte uniune) – 6.480 lei. Un episcop primeşte 6.120 lei, iar un episcop-vicar şi un arhiereu-vicar – 5.880 lei.

Preoţii sunt liberi să-şi completeze veniturile din sumele strânse de la credincioşi, după ce biserica îsi plăteşte datoriile către episcopiile de care aparţin. Aceste sume scapă, însă oricărui control, deoarece nimeni nu poate şti exact câţi bani se strâng la cutia milei, şi ce tarife practică fiecare preot pentru slujirea la o nuntă, o înmormântare, un botez etc.

Ahem!

Constitutia statului Texas, Art. 1 (Bill of Rights):

Sec. 4. RELIGIOUS TESTS. No religious test shall ever be required as a qualification to any office, or public trust, in this State; nor shall any one be excluded from holding office on account of his religious sentiments, provided he acknowledge the existence of a Supreme Being.

Se pare ca Texasul nu e singurul stat cu prevederi similare.

Din fericire aceste prevederi constitutionale sunt … anti-constitutionale in SUA. Zice Justice Black (US Supreme Court) intr-o decizie din 1961 (Torcaso v Watkins) privind o prevedere asemanatoare din Maryland:

This Maryland test for public office cannot be enforced against appellant, because it unconstitutionally invades his freedom of belief and religion guaranteed by the First Amendment and protected by the Fourteenth Amendment from infringement by the States.

Numai ca, acum ca asemenea prevederi sunt nule, cine sa se mai oboseasca sa le scoata din Constitutie?

Big News

Veste mare de la CEDO: Curtea a decis ieri, intr-un caz privind prezenta crucifixelor in scolile publice din Italia, ca practica in cauza incalca dreptul la libertatea de religie. Conform BBC, Curtea

said the practice violated the right of parents to educate their children as they saw fit, and ran counter to the child’s right to freedom of religion. …

The Strasbourg court found that: “The compulsory display of a symbol of a given confession in premises used by the public authorities… restricted the right of parents to educate their children in conformity with their convictions.”

It also restricted the “right of children to believe or not to believe”, the seven judges ruling on the case said in a statement quoted by AFP news agency.

Vaticanul e, desigur, intors pe dos. Mai interesant e ce vor zice curtile din Romania in cazul simbolurilor religioase din scoli deschis de amicul Emil Moise. Si ce va face Ministerul, care nu a respectat decizia CNCD in privinta simbolurilor cu pricina, refuzand sa dispuna scoaterea lor din scoli.

Una calda, una rece

Nici nu stii ce sa mai crezi despre Basescu. Pe de-o parte, are initiative curajoase si in mod evident condamnate de biserica, uneori chiar inainte de alegeri, precum Parcul Carol si, recent, decriminalizarea prostitutiei si a consumului de droguri. Pe de alta, cheltuieste un milion de euro din banul public pentru a inuagura o biserica in ajunul alegerilor…

Cotidianul anunta sec:

Conform calculelor efectuate de cotidianul.ro, pe baza documentelor publice care se regăsesc pe portalul oficial de achiziţii publice , Administraţia Prezidenţială a cheltuit din fondurile bugetare pentru inaugurarea sfântului locaş – exact în debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale la care a anunţat că se va înscrie şi Traian Băsescu – nu mai puţin de 33 de miliarde de lei vechi (3,3 milioane lei noi), adică aproximativ un milion de euro.

Statisticile bisericii

Ziarul Lumina publica un text care exprima perfect, in opinia mea, conservatorismul dispretuitor (ceva de genul “compassionless conservatism”) al BOR, asta ca sa nu mai punem la socoteala teribilul sau cinism si mirobolantul medievalism. Iata cateva mo[n]stre:

Nu spun nimic despre faptul că infestarea cu HPV este boala fetelor (şi chiar a băieţilor) necuminţi, exclusă la persoanele care-şi păstrează castitatea până la căsătorie şi fidelitatea în cadrul căsătoriei. Puţini sunt medicii (şi laudă lor, că sunt şi dintre aceştia) care vorbesc despre şi care recomandă castitatea şi fidelitatea drept măsuri categoric sigure în vederea prevenirii bolilor cu transmitere sexuală, între care şi cele cauzate de HPV. Niciodată nu se vor infesta cu HPV fetele cuminţi, soţii care s-au căsătorit curaţi şi care păstrează curăţia familială.

Utilizarea funcţiei genitale de către tineri înainte de căsătorie sau, de către soţi, în afara căsătoriei este păcat capital, adică un păcat care duce spre alte păcate, cum ar fi, spre exemplu, moartea, fie crimă, fie drept consecinţă logică a desconsiderării şi bagatelizării unei funcţii sacre cu care Dumnezeu a înzestrat fiinţa umană, aceea prin care se transmite viaţa.

["utilizare functiei genitale"??? adica nu poti sa faci pipi inainte de casatorie]

Din statisticile noastre, elaborate prin metodele noastre specifice, am constatat că au alergat şi aleargă să-şi vaccineze copilele patru categorii de părinţi, mai ales mame, şi anume: ignorantele (cele care cred că tot ceea ce se numeşte „vaccin“ sau „medicament“ merită acceptat fără rezervă), cele care în perioada lor „de pregătire“ pentru viaţa de familie nu şi-au pus prea mult problema sensului sexualităţii umane şi nu şi-au întemeiat căsnicia pe o feciorie matură (contractând sau nu ele însele anumite maladii pe cale sexuală), cele care nu sunt nici acum convinse că viaţa de familie presupune fidelitate totală a soţilor unul faţă de altul şi părinţii care nu au încredere în proprii lor copii. Toate sunt cazuri nefericite, în ultimă instanţă.

Ar fi de dorit ca medicii de şcoală creştini să nu facă disjuncţie între calitatea pe care o au în şcoală şi credinţa şi viaţa lor creştină. Ar fi de dorit să încerce să devină din activişti ai propagandei pentru un vaccin cu probleme, dar mai ales ai ideii că putem să facem cu viaţa noastră intimă ce vrem, apostoli ai curăţiei şi bunului simţ, educatori pentru virtute şi voci prin care copiii să audă ceea ce Dumnezeu a spus cândva fiilor lui Israel şi, prin ei, nouă: „Să nu faci desfrânare!“.

Citat din “preot prof. dr.” Vasile Raduca. B[o]rrrrrr!!!

Patologia redistribuirii bunastarii

Am tot amanat sa notez ca raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice contine, la p. 6, aceasta interesanta – in context – observatie:

Până şi preoţii, de asemenea o categorie socială cu influenţă mare în comunităţi şi la nivel politic central au obţinut privilegii (salarii din bani publici, subvenţionarea masivă a construcţiei şi reparaţiilor bisericilor, obligativitatea predării religiei în şcoală care asigură venituri absolvenţilor de teologie).

Multe, multe teme atinse intr-o singura fraza. Din nefericire, ele nu sunt explorate in adancime, dar e bine ca astfel de observatii devin vizibile public.

In plus, raportul a mai ridicat doua teme dificile pentru BOR: statutul prostitutiei si al consumului de droguri.

Teodosssie

Teodosie, plimbat de la Parchetul ICCJ la parchet (dupa ce lumea s-a prins, in fine, ca ierarhul e si decan de facultate), a gasit un sprijin in persoana lui Florian Bichir, “teologul preferat al patriarhului Daniel“, editorialist la EvZ de ani si ani, editor coordonator al celui mai bine vandut ziar cu crime si nuduri si, mai de nou, membru in echipa OTV. Dupa care, la adresa jurnalistilor care l-au inscenat pe arhiepiscopul “tomitan” s-a dezlantuit iadul editorialist. Povesteste Romania libera:

Dusmanii: Uniunea Europeana, care nu iubeste Ortodoxia (potrivit consilierului onorific media al Arhiepiscopiei Tomisului, Lucia Theodorescu), si Diavolul (potrivit avocatului Cezar Axinte, vicepresedintele Fundatiei “Sfintii Martiri Brancoveni” din Constanta, intr-o emisiune la Radio Dobrogea).

Atacurile au continuat si sub alte forme. Oamenii arhiepiscopului s-au interesat inclusiv de “cazierul rutier” al reporterilor, acuzandu-i ulterior pe acestia ca nu si-au platit amenzile de circulatie, prin urmare nu sunt vrednici sa il acuze pe IPS Teodosie de vanzarea harului preotiei. Iar culmea a fost atinsa prin realizarea unui film de aproape o ora in care jurnalistii sint numiti “pigmei”, “oameni marunti”, “inconstienti”, “oameni orbiti spiritual”. Productia, cu tot cu calomniile din ea, a fost difuzata de doua ori de postul de televiziune OTV, apoi a fost prezentata jurnalistilor si publicului din Constanta intr-o conferinta de presa.

Pentru a da o si mai mare amploare atacurilor, miercuri, consilierul onorific media al Arhiepiscopiei Tomisului, Lucia Theodorescu, a organizat inca o conferinta de presa, de data aceasta la Bucuresti, in care a fost prezentat din nou filmul incriminator. Coorganizatori au fost “Oficiul pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului” si, surprinzator, editorul coordonator al tabloidului “Libertatea”, Florin Bichir.

Despre Oficiul… n-am putut afla prea multe. Ceva se gaseste aici:

Oficiul pentru Comunicare Internationala si Drepturile Omului s-a deschis la Bucuresti in anul 2001, la initiativa comuna a unor cetateni ai SUA, UE si Romanei, reunind o serie de militanti pentru drepturile omului care au participat la actiuni pentru consolidarea mediului democratic in estul Europei: Romania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia-Muntenegru, Macedonia. In Romania, Republica Moldova si Ucraina, principalele actiuni cu care membrii si colaboratorii organizatiei se recomanda sunt participarile repetate, dupa 1989, in parteneriat cu organizatii nationale si internationale, ca observatori nationali si internationali la alegerile locale si parlamentare din aceste state, inclusiv din Transnistria, alaturi de stimularea dezvoltarii vietii asociative, monitorizarea modului in care se respecta drepturile omului, libertatea presei, precizeaza comunicatul.